Personalități locale

Cristinel Vasile Pojar (n. 19 august 1967) este un fost fotbalist român care și-a petrecut întreaga carieră la Universitatea Cluj . După ce și-a încheiat cariera de jucător, a lucrat ca antrenor asistent.

Cariera de joc
„Pojar nu a dat niciodată înapoi, a luptat mereu pe teren, cu toată puterea lui. A fost și rămâne un om dur”

S-a născut pe 19 august 1967 la Jucu , județul Cluj , și a început să joace fotbal la juniori la Universitatea Cluj , echipă în care și-a petrecut toată cariera de seniori care a început în sezonul 1984–85 în Divizia B, pe măsură ce echipa a terminat-o. pe prima poziție, câștigând astfel promovarea în Divizia A unde a debutat sub antrenorul Remus Vlad pe 14 septembrie 1985 într-o înfrângere cu 1-0 în deplasare în fața Universității Craiova . La ​​sfârșitul sezonului 1990–91 , echipa a retrogradat înapoi în Divizia B , dar Pojar a rămas cu clubul, ajutându-l să obțină promovarea înapoi în prima ligă după doar un an. La vârsta de 27 de ani a suferit o accidentare care l-a ținut în afara terenului timp de doi ani și după ce a început să joace din nou a suferit o accidentare de ligament încrucișat, având în total 7 operații la genunchi, retrăgându-se în cele din urmă din cauza acestor probleme de către finalul sezonului 1997–98 , având un total de 174 de meciuri în Divizia A cu patru goluri marcate și 20 de apariții cu patru goluri în Divizia B , primind un singur cartonaș roșu în toată cariera sa. Pojar a mai jucat un meci pentru echipa de fotbal sub 21 de ani a României când a fost trimis la pauză de antrenorul Mircea Rădulescu pentru a-l înlocui pe Marcel Sabou într-o înfrângere cu 3-0 în fața Norvegiei. În octombrie 2011 pentru inaugurarea noului stadion Cluj Arena , „U” Cluj a organizat un meci amical cu echipa la care Pojar lucra ca asistent, Kuban Krasnodar și cu această ocazie meciul a fost folosit și ca meci de retragere pentru Pojar, care a jucat din nou câteva minute pentru „U” Cluj, jocul s-a încheiat cu o înfrângere cu 4-0 în fața rușilor.

A început să lucreze ca antrenor asistent pentru Tiberiu Poraczky la Universitatea Cluj în sezonul 1998–99 în Divizia A , după care a lucrat din nou pentru aceeași echipă, de data aceasta cu Ioan Sabău în sezonul 2000–01, în Divizia C , ajutând echipa să câștige promovarea. la Divizia B . În 2004 a început să lucreze ca asistent al lui Dan Petrescu la Sportul Studențes , urmându-l în Polonia la Wisła Kraków , revenit înapoi în România la Unirea Urziceni unde a câștigat titlul de Liga I 2008–09. , după care a lucrat în Rusia la Kuban Krasnodar și Dynamo Moscova .

  Marta Petreu este pseudonimul literar al Rodicăi Marta Vartic (născută Rodica Marta Crișan; n. 14 martie 1955, comuna Jucu de Jos, județul Cluj, Transilvania), profesoară, scriitoare și editoare. S-a format în ambianța intelectuală a mișcării literare „Echinox” de la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj. Este profesoară de istoria filosofiei românești la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj și redactor-șef (din 1990) al revistei „Apostrof”, publicație mensuală editată de Uniunea Scriitorilor din România și de Fundația Culturală Apostrof.

A obținut un doctorat în filosofie la Universitatea din București, cu teza „Valențele estetice ale anamorfozei logice” (1992), conducător științific fiind profesorul Ion Ianoși.

   Mircea Petean este poet, prozator, eseist, publicist și editor. S‑a născut la 2 februarie 1952 în Jucu de Mijloc, jud. Cluj. Absolvent al Facultății de Litere din Cluj‑Napoca, specialitatea română‑franceză, promoția 1976. A predat limba și literatura română, limba franceză și limba „poezească” la Moisei și Borșa, în Maramureș (1977‑1989). Inspector școlar în Maramureș, pentru scurtă vreme, imediat după Revoluția din 1989. Redactor și șef de secție la Editura Dacia din Cluj‑Napoca (1990‑1998). Secretar general de redacție la Editura Cartimpex din același oraș (1998), redactor la Radio Renașterea (1999‑2009). Actualmente este directorul Editurii LIMES, pe care a fondat‑o la finele anului 1998. Membru al Uniunii Scriitorilor din România.
Debutul absolut în revista „Echinox” (1974), Cluj-Napoca, cu o pagină de poeme.
Debutul în volum: Un munte, o zi (poezie), Cluj-Napoca, Dacia, 1981.
Colaborări la: „România literară”, „Viața Românească”, „Ziarul de duminică”, „Echinox”, „Euphorion”, „Steaua”, „Tribuna”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”, „Dacia literară”, „Familia”, „Poesis”, „Ex Ponto”, „Argeș”, „Nord literar”, „Poesia Universal Contemporanea” (Argentina), „Chrysanthemum” (Austria), „Terra Nova” (Canada), „Horizontes Poéticos”, „Crátera” (Spania), „Rhein (Germania) etc. A deținut rubrici permanente în „Steaua”, „Apostrof”, „Convorbiri literare”

George Bariț, uneori scris Gheorghe Barițiu, (n. 4 iunie 1812, Jucu de Jos, comitatul Cluj – d. 2 mai 1893, Sibiu) a fost un istoric și publicist român transilvănean, întemeietorul presei românești din Transilvania. George Bariț a fost deputat în Dieta Transilvaniei din 1861.
George Bariț a fost fiul lui Ioan Pop Bariț, preot greco-catolic, și al Anei Rafila. Studiile primare le-a efectuat la școala unitariană din Trascău (azi Rimetea, județul Alba) între 1820-1824. A urmat apoi Gimnaziul la Blaj și studiile liceale la Liceul Piariștilor din Cluj, la secția umanioare și filosofie, iar apoi Facultatea de Teologie la Blaj între 1831-1835. Timp de un an a predat fizica la gimnaziul din Blaj, în 1835. Mediul Bisericii Române Unite cu Roma a jucat un rol hotărâtor în formarea intelectuală a lui George Bariț. Atât tatăl, cât și bunicul său au fost preoți greco-catolici. El a fost pregătit la rândul său pentru cariera ecleziastică, însă s-a decis pentru cariera didactică, începând prin a preda la Liceul Comercial Românesc din Brașov.

George Bariț a decedat la Sibiu, la 2 mai 1893, și a fost înmormântat în micul cimitir de lângă Biserica dintre Brazi.