Domeniul Juc a aparținut familiei nobiliare Suki, odinioară una din cele mai bogate și mai influente familii din Transilvania.
Primele atestări documentare datează din secolul al XIV-lea. Jucu de Jos apare menționat în documente scrise din anul 1314, iar Jucu de Sus din 1325. În partea stângă a râului Someș se afla Jucu Nobil, domeniu reședință a familiei Suky. Aici a fost atestată în 1332 cea mai veche școală sătească din Transilvania. De cealaltă parte a râului (Jucu de Jos și Jucu de sus, unificate în 1966 în Jucu de Sus) se întindea în continuare domeniul Suky.
Familia nobiliară Suky, de origine germană, a venit în Transilvania în perioada secolului XIII, iar ultimii urmași ai familiei au murit în secolul al XVIII-lea. În orașul Cluj familia a deținut o reședință, pe locul căreia s-a construit în secolul al XIX-lea Palatul Petricevich-Horvath (devenit ulterior Muzeul de Istorie al Transilvaniei). Cel mai cunoscut reprezentant al acestei familii a fost László Suki (1741-1791), binefăcător al Bisericii Unitariene.
În catedrala din Esztergom(Ungaria) se păstrează și astăzi un potir din aur , comandat de familia Suky, obiect considerat de istoricii de artă drept cel mai valoros din Transilvania.
Din registrul recensământului (conscripțiunii) realizat(e) în anul 1733, la cererea Episcopului unit (greco-catolic) Inocentiu Mic-Klein, aflăm că în localitatea Jucu, ortografiat Suk (Locus unitus purus valachicus) trăiau un număr de 67 de familii, cu alte cuvinte, circa 335 de locuitori. În localitate erau recenzați Popa Stephanus alias Glis Vicarius, Popa György Archidiaconus și Popa Gligor. Localitatea Jucu era sediu de Protopopiat și al Vicariatului general greco-catolic (Archidiaconatus Rmi Dni Vicarii generalis Sukiensis). Funcționa o biserică și exista o casă parohială. Pământul Bisericii (Terrae ad Ecclesiam) era destul de întins. Aflăm, de exemplu, că de pe fâneața aparținătoare Bisericii se puteau strânge 25 de care de fân (Foeneta currum: 25). Numele localității, ca și cel al unuia dintre preoți, sunt redate în ortografie maghiară, întrucât rezultatele recensământului erau destinate unei comisii formate din neromâni și în majoritate unguri.
